|
C 231-242 • C 1-123 • C 124-139 • C 140-155 • C 156-170 • C 171-185 • C 186-201 • C 202-215 • C 216-230
• C 171 • C 172 • C 173 • C 174 • C 175 • C 176 • C 177 • C 178-179 • C 180 • C 181 • C 182 • C 183 • C 184 • C 185 •
Cuvantul 175
 Singurul argument al autorităţilor
romāneşti īn ceea ce priveşte utilitatea paşaportului biometric - siguranţa
cetăţeanului - este spulberat de-a dreptul īn acest articol publicat īn urmă cu
aproape 2 ani (preluat şi īn revista
Chip). Iată de ce este de neconceput idioţenia "specialiştilor" noştri de la
paşapoarte (alte variante: incompetenţa, igonoranţa - sunt nehotărāt aici pentru
că sunt şi ei romāni de-ai noştri): cipurile īncorporate īn actele de identitate
ne expun fără putinţa de a ne mai apăra. Iată argumentele.
PAŞAPOARTELE BIOMETRICE,
NOI OPORTUNITĂŢI PENTRU FURTUL DE IDENTITATE
preluat de pe
GECAD.NET
Īn perioada 2004 -2006 paşapoartele
biometrice au fost adoptate ca metodă de identificare īn ţări ca Germania,
Grecia, Austria, Belgia, Polonia, Lituania, Slovenia, SUA şi Marea Britanie.
Acestea sunt considerate ca fiind cele mai sigure acte de identitate din lume,
fiind capabile să stocheze date complexe privind posesorul, cum ar fi
fizionomia, amprentele sau scanări ale retinei
Dat fiind nivelul de pregătire tehnică şi
dotările de care dispun falsificatorii şi crima organizată, tocmai
caracteristicile tehnice deosebite expun posesorii acestor acte la riscuri
severe.
Un paşaport biometric combină metodele
tradiţionale de tipărire pe hārtie cu caracteristici speciale cu capacităţi de
stocare electronică a datelor pentru a permite identificarea posesorului.
Informaţiile critice sunt stocate pe un cip RFID - Radio Frequency
Identification - asemănător cu cele folosite īn cartelele de acces şi diverse
tipuri de carduri care pot fi citite de la distanţă.
Combinaţia de date biometrice doreşte
realizarea unui nivel de protecţie fără precedent īmpotriva contrafacerii
actelor de identitate, infracţiune care constituie o mare problemă pentru
autorităţile poliţieneşti din diverse state. Datele sunt stocate pe un cip de
memorie EEPROM (Electronically Erasable Programmable Read-Only Memory) de
minimum 32 kilobytes, cu o interfaţă conformă cu standardele internaţionale ISO
14443, pentru a asigura interoperabilitatea īntre dispozitivele de citire
folosite īn diverse ţări.
Specialistul īn securitate Adam Laurie a
demonstrat că datele conţinute de un paşaport biometric emis īn Marea Britanie
şi livrat prin poştă īn regim de urgenţă pot fi descărcate fără a fi măcar
necesară deschiderea plicului, fiind suficiente patru ore pentru a compromite
metodele de criptare folosite.
Datele din cip constituie o versiune digitală
a ceea ce este tipărit pe documentul de identitate (paşapoartele biometrice din
Marea Britanie īncă nu folosesc amprente ale posesorului). Datele de pe cip pot
fi descărcate wireless (prin unde de la distanţă) dar sunt criptate, teoretic
fiind inutilă obţinerea acestora fără a avea o cheie de criptare. Dar cheia de
criptare folosită pentru această prima generaţie de paşapoarte biometrice este
relativ uşor de identificat, pentru că nu este generată aleator ci este o
combinaţie īntre numărul paşaportului, data de naştere a posesorului şi data
expirării. Īn condiţiile īn care un astfel de paşaport este valabil 10 ani de la
emitere, data expirării pentru un paşaport primit prin poşta se poate estima cu
o precizie de cāteva zile. Numărul paşaportului este compus din unitatea
emitentă şi alte cāteva elemente uşor de identificat. Astfel, o mare parte din
cheia de criptare poate fi ghicită folosind datele de pe plicul īn care este
livrat paşaportul.
Datele de pe cip pot fi copiate şi folosite
de atacatori īn diverse scopuri, pentru a deschide un cont bancar sau pentru a
opera tranzacţii financiare īn numele adevăratului posesor al actului de
identitate. Cipul de pe paşaport nu poate fi schimbat, dar datele obţinute pot
fi folosite pentru a construi o copie a paşaportului, care ar putea fi folosită
de o persoana cu o fizionomie asemănătoare cu cea a posesorului iniţial.
Fiecare măsura de securitate şi prevenire a
contrafacerii adoptată īn trecut de autorităţi a fost ulterior depăşită de
răufăcători, evoluţia paşapoartelor biometrice urmānd a se īnscrie probabil pe o
traiectorie similară. Pe măsură ce paşapoartele biometrice vor fi adoptate la
scară largă, falsificatorii vor trebui să modifice datele, copierea lor fiind
insuficientă. Īn prezent, fără a dispune de semnăturile digitale folosite de
autorităţile emitente, acest lucru pare destul de greu de realizat.
Falsificatorii probabil vor īncerca să decripteze aceste semnături prin diverse
metode, iar divulgarea lor de către diverşi angajaţi din interiorul sistemului
nu va putea fi exclusă. Paşapoartele biometrice vor fi emise şi de autorităţi
din state care se confruntă cu grave fapte de corupţie, unde obţinerea de
detalii privind metodele de protecţie constituie cel mult un impediment
financiar.
La fierbinţeală,
HotNews a zis ce crede despre Patriarhul Daniel şi şi Biserica Ortodoxă Romānă
de
Părintele Savatie Baştovoi
Īmi place să văd cum
dascălii echidistanţei şi ai toleranţei īşi ies din pepeni şi īncep să blesteme.
Ultima dată au fost cei de la
Acum (o revistă pe care nici o reclamă nu o mai poate salva), care, īn
numele luptei cu antisemitismul, au anatemizat īntreaga omenire.
De data asta
HotNews s-a aprins de ciudă, vărsīnd flăcări şi pucioasă asupra
Patriarhului Daniel şi a Sinodului BOR, acuzīndu-i că īntreţin jenantele teorii
apocaliptice/conspiraţioniste iscate īn rīndurile credincioşilor pe seama
actelor cu cipuri biometrice. Dan Tapalaga, un nume care nu spune nimic
(dar, după cum ne-am obişnuit īn majoritatea cazurilor, īntotdeauna suficient de
autoritar pentru a grăi īmpotriva unui īntreg popor) ajunge chiar să-i arate
obrazul Patriarhului pentru neruşinarea de a fi solicitat Ministerului de
Interne o explicaţie īn legătură cu aceste cipuri. Patriarhului Daniel ar
trebui să se simtă adīnc ruşinat, glăsuieşte trīmbiţa de la HotNews,
īncercīnd să īmpiedice Apocalipsa.
De fapt, descoperim iarăşi
aceeaşi panică īn faţa implicării Bisericii īn viaţa cetăţii pe care au
exprimat-o Lenin, Stalin, Dej, Ceauşescu şi cei asemenea lor. BOR īncearcă
să-şi justifice amestecul īn treburile statului sub pretextul că doreşte să vadă
īn ce măsură datele cuprinse īn acestea (cipuri) nu aduc atingere libertăţii şi
demnităţii persoanelor umane, bănuieşte autorul articolului. Ce treabă are
Biserica Ortodoxă cu drepturile omului şi cu problemele statului laic?, se mai
īntreabă el retoric, lăsīndu-ne să īnţelegem că ortodocşii nu sīnt oameni şi nu
ar trebui să aibă drepturi.
Pentru această īntrebare
şi, īndeobşte, pentru felul fascist īn care HotNews propagă lipsirea
ortodocşilor de drepturile lor cetăţeneşti (cum este şi dreptul la informare),
Biserica Ortodoxă Romānă, īn persoana Patriarhului Daniel, ar putea atrage īn
judecată HotNews care īşi depăşeşte limitele unei simple agenţii de
presă, devenind platformă pentru nostalgicii comunismului ateu.
Īn altă ordine de idei,
gestul Patriarhului Daniel este unul firesc şi responsabil, făcīnd onoare unui
om care, dincolo de poziţia sa ierarhică īn cadrul Bisericii Ortodoxe,
reprezintă cel mai important şi mai numeros grup al societăţii romāneşti, cum
sīnt ortodocşii, care alcătuiesc circa 80% din īntregul populaţiei.
Pentru sugestii, propuneri si comentarii scrieti la adresa de e-mail:
contact@turnu.ro
• C 171 • C 172 • C 173 • C 174 • C 175 • C 176 • C 177 • C 178-179 • C 180 • C 181 • C 182 • C 183 • C 184 • C 185 •
| 
