|
C 198
Pentru a va abona la noutatile site-ului Manastirii Turnu faceti click pe
butonul RSS:
Aceasta optiune va va crea automat semne de carte la ce e nou pe site direct pe calculatorul dumneavoastra.
Hristos Se naste, slaviti-l! Hristos din ceruri, īntampinati-l! Hristos pre pamant, īnaltati-va! Cantati Domnului tot pamantul Si cu bucurie laudati-L, popoare, ca S-a preaslavit!
Iubitilor nostri frati si surori intru
Domnul
Preaslavitul praznic al
Nasterii Domnului sa va umple de daruri duhovnicesti, spor in lucrarea faptelor
bune, credinta curata si intru toate bunasporire. La multi ani!
Staret al Sfintei Manastiri Turnu,
Protos. Valentin Mitu,
|
|
• Cuvantul 198
Majoritatea tinerilor care ies de pe băncile şcolilor şi universităţilor este īn esenţă lipsită de cele mai elementare cunoştinţe şi capacităţi pe care odată şcoala şi universitatea le transmitea. Aceşti tineri nu au pierdut numai capacitatea de a se exprima corect īn scris, ci şi arta cuvīntului, mai precis capacitatea de a ţine un discurs articulat, inteligibil, care să crească cunoştinţele celui care ascultă, avertizează īntr-un editorial ziarul italian La Stampa. Aceşti tineri şi-au pierdut şi capacitatea de a se concentra, de a suferi deasupra unei probleme dificile. Fac permanent erori logice şi semantice, deoarece cred că conceptele sīnt vagi şi interschimbabile, că un segment este un beţigaş, după cum spunea un matematician. Banalizează tot ceea ce nu reuşesc să īnţeleagă. Adesea incapabili de autoevaluare, sīnt sincer uimiţi dacă un profesor universitar īi pune īn faţa ignoranţei lor. Sīnt antrenaţi să treacă teste şi să execute instruiri, dar nu şi să stăpīnească o materie, o disciplină, un domeniu al cunoaşterii. Uită īn cīţiva ani tot ceea ce au īnvăţat īn cadrul matematico-ştiinţific şi īntr-adevăr universitatea este constrīnsă să ţină cursuri de tabula rasa pentru a reexplica concepte matematice care se īnvaţă la 12 ani. La un an după ce au dat un examen nu-şi mai amintesc practic nimic despre ceea ce ştiau īn momentul susţinerii examenului. Sīnt convinşi că totul se poate găsi pe Internet şi aproape nimic nu trebuie memorat - una dintre cele mai catastrofale idei din aceşti ani şi pentru că memoria noastră, organizarea noastră mintală este primul rezervor al creativităţii. Desigur că īn mijlocul acestui faliment cognitiv există şi unele capacităţi noi: un tīnăr de astăzi, poate tocmai pentru că nu este capabil să se concentreze, reuşeşte să facă aproape simultan cinci sau şase lucruri. Īnţelege din zbor cum funcţionează un nou obiect tehnologic, dar nu are nici cea mai mică idee despre cum este alcătuit acesta īn interior. Se mişcă ca un zeu īn mare magnum a reţelei, dar adesea nu recunoaşte erorile grosolane şi nici informaţiile-gunoi. Foloseşte bancomatul, trimite mesaje, ştie să-şi procure un bilet electronic, o rezervare via Internet. Descarcă muzică şi stăpīneşte CD-urile. Bate lumea īn lung şi lat şi are o mare uşurinţă īn relaţiile şi viaţa de grup. Este rapid, stabileşte legături şi asociaţii din zbor, īnvaţă repede, copiază şi selectează vertiginos. Cu toate acestea, problema nu este dacă capacităţile pierdute sīnt mai numeroase decīt cele cīştigate, ci dacă ceea ce s-a pierdut e puţin important, aşa cum susţin mulţi pedagogi sau, īn schimb, reprezintă un handicap foarte grav, care apasă ca o povară şi o condamnare asupra generaţiilor tinere. Este un handicap tragic, crede La Stampa, de care nu tinerii sīnt vinovaţi. Lor li se poate reproşa cel mult că s-au lăsat atīt de uşor amăgiţi /şi adulaţi!/ de o generaţie de adulţi care s-a prefăcut că-i ajută şi īi īnţelege, dar īn realitate a pregătit pentru ei o stare de dependenţă şi adesea de nefericire şi dezorientare. Generaţia care are astăzi īntre 50-70 de ani poartă responsabilitatea de a fi crescut o generaţie de tineri cărora, īn limitele posibilităţilor economice ale fiecărei familii, nu le-a fost interzis nimic şi li s-a cerut foarte puţin, care a fost lăsată să creadă, tot oferindu-i-se ajutoare generoase şi sprijin de orice fel, că are o instruire, acolo unde īn multe cazuri există numai o superficialitate incorectă. Acum realitatea cere socoteală. Cei care au avut o bună instruire reuşesc, deşi nu īntotdeauna, cei care nu o au reuşesc numai dacă sīnt copiii unor părinţi bogaţi, puternici sau bine inseraţi. Toţi ceilalţi au īn faţă numai două drumuri: să accepte munca, mai ales manuală, care astăzi atrage numai imigranţii, sau să īnceapă un lung parcurs de mici joburi nemanuale, dar precare, sub umbrela protectoare a aceloraşi părinţi care timp de decenii au sărbătorit sfīrşitul şcolilor de elită. Este un adevărat paradox al istoriei faptul că, plecată de la ideea de a include masele pīnă atunci excluse de la educaţie, generaţia lui 68 a dat şah mat tocmai celor pe care spunea că vrea să-i ajute. Şcoala facilă s-a īntors īn primul rīnd īmpotriva celor pe care vroia să-i servească: un subtil rasism de clasă trebuie că i-a făcut să creadă pe mulţi intelectuali şi politicieni că masele populare nu ar fi la īnălţimea unei pregătiri adevărate, fără a-şi da seama că şcoala fără calitate, la edificarea căreia au contribuit prejudecăţile lor, īi va penaliza īn primul rīnd pe cei mai slabi, pe cei pentru care o şcoală care īşi ia rolul īn serios este una din puţinele şanse de promovare socială. Poate că īn acest punct ar trebui pusă īntrebarea dacă nu e cazul să se reīnceapă de la prima clasă elementară, pentru a se preda ceva care, puţin cīte puţin, īn circa 20 de ani, să-i ridice pe tineri din prăpastia cognitivă īn care au fost aruncaţi, conchide La Stampa.
Articol preluat de pe site-ul: www.ziarulfaclia.ro
|
|
Adresa manastirii este: Manastirea Turnu, sat Targsoru Vechi, nr. 1, jud. Prahova, Romania E-mail: contact@turnu.roTelefon: 0244483077
Site-ul este realizat in colaborare cu: Dr. Cristian Boros (www.cristianboros.ro)
Numar de vizitatori din 29 octombrie 2009:
Copyright © 2007
|